grafica aperitive

aperitiv
cascaval |

Gogosari umpluti

Ingrediente:

1 1/2kg de varza, 200 g de morcovi si telina, 150 g de ceapa, 100 g de
ardei gras, 150 ml de ulei, o foaie de dafin, frunze de telina, cimbru,
marar, 1/2 lingurita de piper macinat, sare, otet, 25 de gogosari

Mod de preparare:

Tocati varza si puneti-o intr-un vas cu 30 g de sare. Tocati ceapa, dati
pe razatoare zarzavatul si caliti-l in ulei 1-2 minute, dupa care adaugati
ardeiul gras taiat si varza bine stoarsa. Amestecati totul, puneti
condimentele si lasati compozitia pe foc 5 minute. Umpleti gogosarii,
acoperiti-i cu rondele subtiri de telina sau de morcovi si puneti-i in
borcane. Otetul cu apa, sare si zahar (20 g) fierbeti-l in citeva clocote.
Cind s-a racit, turnati-l peste gogosari si legati cu celofan.

Cum se pastreaza legumele

Legumele proaspete

Intr-o gospodarie se folosesc in timpul iernii si legume in stare
proaspata, cum sint ceapa, usturoiul, prazul, morcovul, patrunjelul,
telina, ridichea de iarna, sfecla rosie, cartofii si varza. Toate aceste
legume trebuie pastrate bine, pentru a fi ferite de inghet si pentru a
nu se altera.

Radacinoasele

Radacinoasele cum sint mocovul, patrunjelul, pastirnacul, sfecla si
ridichea de iarna se pot pastra in conditii foarte bune in timpul iernii
in pivnite sau gropi in pamint, in boxele din bloc, etc. Sfecla rosie,
pastirnacul, napii sint radacinoase mai rezidente si pot fi pastrate in
camari si pivnite, in gramezi sau in cutii. Morcovii, telina,
patrunjelul, care sint mai sensibile, se pastreaza in camari pe stelaje
si polite, sau in pivnite uscate, fiind stratificate in nisip. In nisip,
patrujnelul si telina se pot aseza fie in picioare, fie culcat, cu
conditia sa fie foarte bine alesi inainte si controlati din cind in cind
pentru a vedea cum se pastreaza. In gospodariile in care nu exista
pivnite, mai ales la orase, morcovii, patrunjelul, pastirnacul, napii si
telina se pot pastra in lazi de nisip, in camari bine aerisite. De
asemenea, se poate folosi o metoda care da rezultate si pastreaza in
stare buna legumele: se infasoara fiecare leguma in hirtie alba dupa
care se pune in ziar sau material plastic. Dupa care sint asezate in
camara sau in locuri uscate si racoroase (pe balcon). Aceasta metoda
poate fi folosita si pentru celelalte legume.

Cartofii

Pregatirile pentru pastrarea cartofilor trebuie sa inceapa imediat dupa
recoltare cind se tin o zi-doua la soare ca sa se usuce putin. Cartofii
care sint loviti sau stricati se arunca. In general, cartofii se
pastreaza in aceleasi conditii si incapari ca si radacinoasele, adica in
gramezi, in lazi sau in locuri special amenajate in pivnita. Intre
gramada de cartofi si peretii pivnitei este bine sa se puna un strat de
paie pentru a-i feri de umezeaza. Daca exista o cantitate mai mare de
cartofi care se doreste a fi pastrata pentru iarna, aceasta poate fi
pastrata in gropi special facute pentru depozitare. Cartofii trebuie
feriti de apa, in gropi se pun paie si se acopera cu un strat de pamint.
Cea mai buna temperatura de pastrare a cartofului este intre +1 grad si
+3 grade C.

Ceapa si arpagicul

Ceapa care se doreste a fi pastrata in stare proaspata trebuie sa fie
bine copata, invelita in frunze si uscata. Aceasta se pastreaza in
camere speciale, in camari sau in podul caselor, in straturi de 25-40 cm
grosime, care in timpul iernii se acopera cu paturi, rogojini, paie,
etc. Ceapa se mai poate pastra si in lazi sau ladite de sipci, in locuri
uscate si ferite de ger. Daca va fi astfel depozitate in timpul iernii,
ceapa nu v a ingheta, cu singura conditie sa nu fie miscata din locul ei
in timpul gerului. Se mai poate pastra in camari legata de o funie
(asezata pe surpoturi speciale sau atirnata in cui). Arpagicul se
pastreaza la fel ca ceapa pentru consum, in straturi de 15-20 cm.
Temperatura de pastrare este cuprinsa intre -3 grade si 0 drage C sau
+18 grade C pina la 20 grade C, iar umiditatea aerului intre 60-65%.

Usturoiul

Usturoiul este mai sensibil la ger, de aceea trebuie pastrat in locuri
in care temperatura nu scadesub 0 grade C. Daca este inghetat, nu mai
poate folosit, prin urmare nu isi mai revine. Metodele de pastrare sint
aceleasi ca la ceapa.

Prazul

Prazul poate fi pastrat in magazii, sub soproane sau in curte. El se
aseaza in picioare in santuri pina aproape de locul unde dau frunzele,
dupa care se acopera in pamint. In timpul gerurilor mari, prazul astfel
depozitat se acopera cu paie, pleava sau coceni. Mai poate fi pastrat
stratificat in lazi, in pivnite sau in bordeie, asezat in nisip.

Varza

Recoltarea verzei destinata pastrarii se face toamna, cit mai tirziu.
Varza se poate recolta fara radacini si aceasta este metoda cea mai
folosita. Se poate insa recolta si cu radacina, pentru a fi pastrata in
lcouri speciale, ingropata in nisip sau atirnata de o stinghie de tavan.
Dupa recoltare, se aleg numai capatinile mari, indesate, sanatoase, iar
frunzele exterioare infoiate se indeparteaza. Acestea se aseaza in
beciuri sau camari, pe polite special amenajate sau pe stelaje in
straturi groase de 4-5 capatini asezate in forma de sah. Varza se mai
poate pastra proaspata in pivnite sau bordeie asezate una lina alta, cu
radacina ingropata in pamint sau in nisip jilav sau atirnata de stinghii
sau grinzi de beci. Temepratura cea mai buan de pastrare este intre 0
grade si 1 grad C, iar umiditatea aerului de 95-98%.

Spanac conservat

Ingrediente:

Spanac, aspirinã.

Mod de preparare:

Spanacul se spalã bine. Frunzele de spanac, fãrã codiþe, se
opãresc, pe rînd, în aceeaºi apã clocotitã (1/2 l), numai 5 minute (ca sã-i
scadã volumul), rãsturnîndu-le incontinuu cu lingura, ca sã ajungã toate în apã;
vor lãsa multã apã, pînã cînd se terminã toate de opãrit. O parte din spanac se
conservã sub formã de piure (trecut prin maºina de tocat, dupã ce s-a rãcit) ºi
o parte – numai frunze întregi – pentru mîncare ºi carne. Atît piureul, cît ºi
frunzele se aºeazã pînã la 2/3 din capacitatea borcanelor (pentru 1-2 mîncãruri)
ºi restul spaþiului se completeazã cu apa în care a fiert spanacul, lãsînd un
spaþiu liber de 2 cm pînã la gura borcanelor. Spanacul se amestecã, apoi, cu o
linguriþã cu sucul, pînã la fundul borcanelor; deasupra se pune cîte o aspirinã
pentru fiecare borcan de 1 l sau cîte 1/2 aspirinã pentru borcane de 400-500 ml.
Se leagã ºi, apoi, se sterilizeazã 30 minute. Spanacul opãrit ca mai sus, trecut
prin maºinã sau lãsat frunze întregi, dupã ce s-a scurs bine, se poate conserva
la congelator mare, în pungi de nylon.

Ardei graºi (gogoºari) umpluþi cu varzã albã

Ingrediente:

1-1,5 kg ardei graºi mai mici (20-25 bucãþi la 1 kg) sau gogoºari,
circa 2 kg varzã curãþatã, tãiatã, circa 1/2 kg morcovi ºi rãdãcinã de þelinã
(curãþaþi ºi apoi cîntãriþi), 600 ml apã, 400 ml oþet, sare, zahãr, piper, 150 g
hrean.

Mod de preparare:

Ardeilor li se taie un capac. Se scot seminþele ºi cotoarele.
Varza se taie ca fideaua; morcovii ºi þelina se rad prin rãzãtoarea cu gãuri
mari. Se pun toate într-un lighean smãlþuit sau din plastic, se presarã cu 15 g
sare pentru fiecare kg de varzã. Se umplu ardeii sau gogoºarii cît mai îndesat,
aºezîndu-i în borcan, unul lîngã altul, în rînduri suprapuse, fãrã sã se preseze
prea mult, apoi se toarnã lichidul. Se calculeazã ca lichidul sã fie circa 1/3
din volumul borcanului (borcanelor), iar proporþia de apã ºi oþet 60 %,
respectiv 40 %. Pentru 1 l de lichid, se pun 10 g zahãr, 10 g sare ºi pentru 2-3
l lichid, o frunzã de þelinã, 1-2 foi de dafin, 10-20 boabe piper sau mãcinat,
cimbru, mãrar ºi circa 100 g hrean. Dacã lichidul nu este suficient, se preparã,
cît apreciem cã ar fi nevoie, adãugînd numai apã cu oþet în proporþiile arãtate;
se fierbe cîteva minute cu aceleaºi arome ºi, apoi, se toarnã strecurat în
borcan pînã la gîtul acestuia. Borcanul se leagã imediat cu celofan ºi se duce
în cãmarã.