Legume fierte cu smintina

Ingrediente:

1 kg de legume fierte, 250 ml de smintina, 30 g de faina, sare, 50 g de
telemea sau cascaval, 50 g de unt, marar sau patrunjel tocat

Mod de preparare:

Fierbeti legumele (telina, morcov, cartofi, pastirnac), puneti-le intr-un
vas termorezistent, puneti untul taiat bucati. Combinati faina cu
smintina, puneti sare, turnati peste legume, fara sa le amestecati.
Deasupra puneti cascaval ras, verdeata tocata si dati pentru 10 minute la
cuptor.

SOS ROMANESC

Ingrediente:

__________________________________________________________________

20-25 g faina , o lingurita ceapa rasa fin, 2-3 linguri ulei, 1/4 l suc
rosii, completata cu 1/4 l apa patrunjel, telina, marar, sare.
__________________________________________________________________

Mod de preparare:

__________________________________________________________________

Faina se prajeste la foc mic nu direct pe flacare amestecind mereu pina
cind se rumeneste si capata culoarea maro deschis.Se trage tigaia de pe
foc se pune se adauga ceapa si grasimea si se amesteca un minut. Se
stinge cu suc de rosii, se pune iar pe foc si se amesteca sa nu se faca
cocoloase si apoi se toarna peste mincarea pentru care a fost pregatit.
__________________________________________________________________

Salata de toamna

Ingrediente:

pere (4), telina (1), nuci tocate (4 lingurite), bulion (2-3 linguri),
ulei (2 linguri), oua (1), smintina (4 linguri).

Mod de preparare:

Perele si telina se taie in felii subtiri, se amesteca cu nucile. Bulionul
se dilueaza cu ulei si smintina si se torna peste salata. Se orneaza cu
felii de ou.

Coasta de porc umpluta cu mere

Ingrediente:

750 g coasta proaspata, 1/2 kg mere, cimbru, sare, piper, 3-4 boabe
ienibahar, 1/2 pahar vin, 1 lingurita faina

Mod de preparare:

Se alege o coasta mai mult lunga decit lata, se taie la mijloc ca sa
formeze o punga, lasind o margine de 2 cm imprejur. Se freaca cu sare,
piper, cimbru si boabe de ienibahar pisate. Se umple punga cu merele
curatate de coaja si seminte, taiate in sferturi. Se coase punga si se
asaza coasta in tava cu 1/2 ceasca apa fierbinte. Se acopera cu un capac
si se fierbe la foc moale cam 1/2 ora. Se intoarce coasta, se adauga inca
1/2 ceasca cu apa fierbinte si se lasa sa fiarba iar 1/2 ora. Se scoate
capacul si se da la cuptor sa se rumeneasca. Cind este gata se scoate
friptura iar in sosul ramas se adauga faina care se stinge cu vin. Dupa
2-3 clocote se strecoara. Dupa ce s-a racit friptura se scoate ata, se
asaza pe o farfurie, iar deasupra se toarna sosul.

Cum se pastreaza legumele

Legumele proaspete

Intr-o gospodarie se folosesc in timpul iernii si legume in stare
proaspata, cum sint ceapa, usturoiul, prazul, morcovul, patrunjelul,
telina, ridichea de iarna, sfecla rosie, cartofii si varza. Toate aceste
legume trebuie pastrate bine, pentru a fi ferite de inghet si pentru a
nu se altera.

Radacinoasele

Radacinoasele cum sint mocovul, patrunjelul, pastirnacul, sfecla si
ridichea de iarna se pot pastra in conditii foarte bune in timpul iernii
in pivnite sau gropi in pamint, in boxele din bloc, etc. Sfecla rosie,
pastirnacul, napii sint radacinoase mai rezidente si pot fi pastrate in
camari si pivnite, in gramezi sau in cutii. Morcovii, telina,
patrunjelul, care sint mai sensibile, se pastreaza in camari pe stelaje
si polite, sau in pivnite uscate, fiind stratificate in nisip. In nisip,
patrujnelul si telina se pot aseza fie in picioare, fie culcat, cu
conditia sa fie foarte bine alesi inainte si controlati din cind in cind
pentru a vedea cum se pastreaza. In gospodariile in care nu exista
pivnite, mai ales la orase, morcovii, patrunjelul, pastirnacul, napii si
telina se pot pastra in lazi de nisip, in camari bine aerisite. De
asemenea, se poate folosi o metoda care da rezultate si pastreaza in
stare buna legumele: se infasoara fiecare leguma in hirtie alba dupa
care se pune in ziar sau material plastic. Dupa care sint asezate in
camara sau in locuri uscate si racoroase (pe balcon). Aceasta metoda
poate fi folosita si pentru celelalte legume.

Cartofii

Pregatirile pentru pastrarea cartofilor trebuie sa inceapa imediat dupa
recoltare cind se tin o zi-doua la soare ca sa se usuce putin. Cartofii
care sint loviti sau stricati se arunca. In general, cartofii se
pastreaza in aceleasi conditii si incapari ca si radacinoasele, adica in
gramezi, in lazi sau in locuri special amenajate in pivnita. Intre
gramada de cartofi si peretii pivnitei este bine sa se puna un strat de
paie pentru a-i feri de umezeaza. Daca exista o cantitate mai mare de
cartofi care se doreste a fi pastrata pentru iarna, aceasta poate fi
pastrata in gropi special facute pentru depozitare. Cartofii trebuie
feriti de apa, in gropi se pun paie si se acopera cu un strat de pamint.
Cea mai buna temperatura de pastrare a cartofului este intre +1 grad si
+3 grade C.

Ceapa si arpagicul

Ceapa care se doreste a fi pastrata in stare proaspata trebuie sa fie
bine copata, invelita in frunze si uscata. Aceasta se pastreaza in
camere speciale, in camari sau in podul caselor, in straturi de 25-40 cm
grosime, care in timpul iernii se acopera cu paturi, rogojini, paie,
etc. Ceapa se mai poate pastra si in lazi sau ladite de sipci, in locuri
uscate si ferite de ger. Daca va fi astfel depozitate in timpul iernii,
ceapa nu v a ingheta, cu singura conditie sa nu fie miscata din locul ei
in timpul gerului. Se mai poate pastra in camari legata de o funie
(asezata pe surpoturi speciale sau atirnata in cui). Arpagicul se
pastreaza la fel ca ceapa pentru consum, in straturi de 15-20 cm.
Temperatura de pastrare este cuprinsa intre -3 grade si 0 drage C sau
+18 grade C pina la 20 grade C, iar umiditatea aerului intre 60-65%.

Usturoiul

Usturoiul este mai sensibil la ger, de aceea trebuie pastrat in locuri
in care temperatura nu scadesub 0 grade C. Daca este inghetat, nu mai
poate folosit, prin urmare nu isi mai revine. Metodele de pastrare sint
aceleasi ca la ceapa.

Prazul

Prazul poate fi pastrat in magazii, sub soproane sau in curte. El se
aseaza in picioare in santuri pina aproape de locul unde dau frunzele,
dupa care se acopera in pamint. In timpul gerurilor mari, prazul astfel
depozitat se acopera cu paie, pleava sau coceni. Mai poate fi pastrat
stratificat in lazi, in pivnite sau in bordeie, asezat in nisip.

Varza

Recoltarea verzei destinata pastrarii se face toamna, cit mai tirziu.
Varza se poate recolta fara radacini si aceasta este metoda cea mai
folosita. Se poate insa recolta si cu radacina, pentru a fi pastrata in
lcouri speciale, ingropata in nisip sau atirnata de o stinghie de tavan.
Dupa recoltare, se aleg numai capatinile mari, indesate, sanatoase, iar
frunzele exterioare infoiate se indeparteaza. Acestea se aseaza in
beciuri sau camari, pe polite special amenajate sau pe stelaje in
straturi groase de 4-5 capatini asezate in forma de sah. Varza se mai
poate pastra proaspata in pivnite sau bordeie asezate una lina alta, cu
radacina ingropata in pamint sau in nisip jilav sau atirnata de stinghii
sau grinzi de beci. Temepratura cea mai buan de pastrare este intre 0
grade si 1 grad C, iar umiditatea aerului de 95-98%.